Rapirea din Udaipur
Se plimba omu’ linistit seara, sta gura casca langa un templu jain, mic si pierdut printre stradute, si 2 minute mai tarziu se trezeste rapit si adus cu forta (zambetelor) la un chai de casa. Cam asa am fost noi deturnati acum 2 seri. Am aterizat pe nepusa masa (la propriu, din fericire) in casa unui cuplu de localnici: el profesor, ea asistenta medicala, cu doi copii frumosi si putin rusinati.
Ne-am simtit minunat :D. Era extraordinara bucuria lor de a primi oaspeti in casa lor. Si asa ne-am facut noi prieteni :).
Sharing is caring:
